Val de atacuri în România: DNSC și firmele vulnerabile
România traversează o perioadă tensionată în plan cibernetic. Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) semnalează un val de atacuri asupra unor instituții, iar mesajul recurent al autorității este direct: trebuie să pornim mereu de la premisa că putem fi o victimă.
În paralel, datele despre mediul privat sunt îngrijorătoare: studii recente arată că majoritatea firmelor românești rămân expuse, adesea fără măsuri suplimentare de protecție. Contextul face din monitorizarea continuă a vulnerabilităților și din conformitatea NIS2 nu o opțiune, ci o necesitate.
Ce semnalează DNSC
DNSC a comunicat public un val de atacuri asupra unor instituții din România și a repetat un principiu de bază al igienei cibernetice: nu presupune că ești o țintă improbabilă. Atacatorii testează în masă, iar o singură configurație slabă sau un patch întârziat poate fi suficient.
Contextul nu este nou. După atacul asupra Agenției Naționale de Cadastru (ANCPI), care a afectat serviciile de carte funciară, presiunea pe infrastructura publică românească a rămas ridicată.
7 din 10 firme, expuse
Un studiu realizat de Frames și Infosec Center arată că peste 70% dintre companiile din România sunt expuse direct atacurilor cibernetice, cu pagube potențiale de ordinul miliardelor de euro. Sondajul, derulat între 30 iunie și 2 iulie 2026, a găsit că șapte din zece antreprenori nu luaseră măsuri suplimentare de securitate.
La nivel național, DNSC raporta peste 27 de milioane de evenimente de securitate cibernetică într-un singur an (2024) — un volum care arată cât de intens este scanată suprafața de atac românească.
O piață mică pentru un risc mare
Piața românească de securitate cibernetică este estimată la circa 200 de milioane de euro — considerată insuficientă față de nivelul de risc și de gradul de digitalizare. Deficitul de specialiști IT și de securitate accentuează problema: multe organizații nu au oamenii necesari pentru a acoperi bazele.
Vestea bună: nu ai nevoie de o echipă mare ca să reduci semnificativ riscul. Prioritizarea corectă a vulnerabilităților exploatate activ acoperă cea mai mare parte a expunerii reale.
Ce cere NIS2 și PNRISC
Prin OUG 155/2024, România a transpus NIS2. Entitățile vizate au obligații de management al riscului, măsuri tehnice și organizatorice și raportarea incidentelor semnificative. DNSC operează mecanisme precum PNRISC pentru raportarea incidentelor și liste de indicatori de compromitere.
Practic, „conformitatea" nu este un document, ci un proces: inventar de active, monitorizare a vulnerabilităților, un plan de patch-uri și un flux clar de raportare a incidentelor.
Ce poți face de mâine
Începe cu vizibilitatea: ce produse și versiuni rulezi și ce CVE-uri le ating. Urmărește sursele oficiale — NVD, CISA KEV, EUVD (ENISA) și GitHub Security Advisories — și tratează cu prioritate ce e exploatat activ (CISA KEV) și ce are probabilitate mare de exploatare (EPSS).
Automatizează alertele pentru severitățile critice și păstrează dovezi de remediere pentru audit. Așa transformi avertismentele DNSC dintr-o sursă de stres într-un plan de acțiune repetabil.
Surse
Informațiile de mai sus provin din comunicări DNSC și din presa de specialitate din 2026.
Nu presupune că ești în siguranță
Awarely Monitor urmărește NVD, CISA KEV, EUVD și GitHub și te alertează pe CVE-urile critice care îți ating produsele.